În august, dimineaţa...

înfăşurată-n perdele cu soare
ne îmbracă-n culori calde,
ne umple pielea de raze,
de nisip, de scoici, de buze
de sare
dulce
şi ne aduce
cafea cu lapte şi vise coapte,
pe care le culegem când soarele iese din mare,
le închidem în borcane
şi le păstrăm ca pe icoane.

La sfârsit de anotimp,
ramân borcane strâse-n timp.
Ramânem noi cu amintiri, scoici în buzunare
şi un imens şi veşnic dor de mare.